O voce am cuprins în tristul nor de lacrimi,
Am coborât un suflet îngheţat pe roua grea de patimi,
Ce simt...e un fior, departe-mi umblă inima deşartă.
Acum o rază calmă din soare mă aleargă,
Aleargă peste valuri să caute-o privire,
Un trandafir dezleagă o taină de uimire,
O dragoste de viaţă, o amintire să îmi şteargă.
E prea târziu să caut prin stele şi prin lună
Un glas de picuri calzi ce-mi scutură emoţii,
Să cred într-o iubire să văd a ei putere.
Dar timpul mă coboară pe ţărm lângă furtună
Şi strâns mă înconjoară în valuri de proporţii,
Atât mă-mpinge gândul spre dragoste eterne.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu