sâmbătă, 31 martie 2012

Gândind la noi...













     Gândind la noi...trăiesc un vis ce cred că-l voi întâlni pe drumul norilor de ploaie...


     Gândind la noi...privesc oglinda din ochii tăi şi văd infinitul braţelor tale întinse pe nisipurile timpului...


     Gândind la noi...tac şi ascult vântul cum îmi calcă inima cu paşii lui neterminaţi...

     Gândind la noi...învăţ să te ţin de mână aşa cum frunzele sărută roua cazută din ochii mei înlăcrimaţi...

      Gândind la noi...tremur ca o privire la un tablou neînţeles...

    Gândind la noi...simt iubirea uitată undeva în sufletele noastre odată alăturate...

      Gândind la noi...

2 comentarii:

  1. scrii foarte frumos! se vede ca esti inzestrat cu multa sensibilitate si un dar pe care putini tineri il au ( cel al creatiei). Suferinta a dat nastere, de-a lungul timpului, la creatii nemuritoare in multe domenii si ma intreb de ce suferinta?
    Iti dores mult noroc si multa inspiratie !

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc mult, apreciez. Inspiratia ocupa un loc foarte important in expunerea unor sentimente, dar pe aceeasi treapta se afla si motivul creatiei. Asa cum ati spus si dumneavoastra de multe ori suferinta este un motiv, pentru ca inainte de aceasta a existat o iubire adevarata. In consecinta si iubirea poate aduce creatii.
    Va doresc si eu multa bafta in tot ceea ce faceti!

    RăspundețiȘtergere